România se află în fața unei oportunități istorice: tranziția către o economie circulară, simultan cu despărțirea de tehnologiile poluante, bazate pe soluții tehnologice inventate de sute de ani.

După eforturile privind gestionarea deșeurilor solide reciclabile, un domeniu care ne dă în continuare bătaie de cap și unde încă învățăm, că țară, ce avem de făcut la nivel de autorități locale, cetățeni și firme de colectare și sortare, iată că a venit rândul bio-deșeurilor.

Vorbim, aici, despre resturile biodegradabile din orice gospodărie:

resturi de mâncare;

deșeuri vegetale rezultate din curățarea curții și grădinii.

Toate aceste deșeuri, care acum sunt trimise la groapa de gunoi în loc să fie transformate în fertilizanți sau în gaz metan, nu numai că reprezintă o pierdere pentru noi toți însă generează și probleme suplimentare: mirosuri, incendii, neplăceri pentru cetățeni și costuri pentru companii.

România, ca stat membru al uniunii Europene, și-a asumat trecerea la o economie circulară europeană cu un înalt grad de eficiență în utilizarea resurselor. În mod concret, asta implică atingerea unor obiective de reciclare și pregătire pentru reutilizare asumate prin Tratatul de Aderare:

(i) până în anul 2025 – 55 % din greutate;

(ii) până în anul 2030 – 60 % din greutate;

(iii) până în anul 2035 – 65 % din greutate.

Aceste rezultate nu se pot atinge fara pasi concreti si ambitiosi in ceea ce priveste extragerea si valorificarea deseurilor biodegradabile din fluxul de deseuri municipale.

Primul pas a fost facut: avem acum L181/2020, proaspat promulgata de Presedintele României, iar Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor lucreaza la normele tehnice. Acestea trebuie adoptate in termen de 6 luni, ceea ce inseamna ca, in cateva saptamani, va vom chema la consultari pe marginea proiectului de act normativ.

Ne dorim sa reglementam si impulsionam:

Colectarea separată a biodeșeurilor;

Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale;

Încurajarea utilizării în agricultură a materialelor rezultate de la tratarea biodeșeurilor prin compostare și digestie anaerobă.

În România, în acest moment, se reciclează doar 13,9 % din totalul deșeurilor municipale, sub formă de hârtie, plastic, metal și sticlă. Dintre acestea, se reciclează predominant deșeurile din ambalaje, unde sectorul privat are un rol major in organizare si finantare, prin mecanismele de răspundere extinsa a producătorului.

Însă în compoziția deșeurilor municipale regăsim în proporție de cca 50-55% biodeșeuri. Cum spuneam si mai devreme, in cele mai multe cazuri, biodeșeurile ajung la depozitele de deșeuri, unde produc metan, un gaz de 20 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon in ceea ce priveste crearea „efectului de sera”. Este datoria noastra a tuturor sa stopam acest fenomen.

Ministerul Mediului , Apelor și Pădurilor s-a implicat activ în elaborarea Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile al cărei obiectiv este stabilirea cadrului legal pentru reciclarea si valorificarea biodeșeurilor prin tehnologii de compostare si digestie anaerobă, transformandu-le, in final, in fertilizanti pentru agricultura si surse de energie alternativa (gaz metan).

Astfel, vom obține 3 categorii de compost și digestat, care vor putea fi utilizate astfel:

categoria A – agricultură și horticultură;

categoria B – spații verzi urbane și rurale;

categoria C – conform destinațiilor care vor fi stabilite prin Normele tehnice

Trebuie sa fie clar pentru toti cei implicati, inclusiv pentru cetateni: pentru a obtine un fertilizant de calitate, biodeseurile trebuie colectate separat la sursa de generare – adica de la gospodaria omului -, asa cum precizeaza si Regulamentele europene.

De asemenea, este important sa intelegem ca aceasta noua reglementare, privind administrarea bio-deseurilor, este parte integranta din gestionarea deseurilor municipale si, ca acestea, trebuie inclusa in aria de acoperire a colectarii separate, a tarifarii diferentiate a serviciului – instrumentul “plateste pentru cat arunci”.

Producerea unui compost de calitate contribuie la fertilizarea solului cu produse naturale, ecologice și sigure, la reducerea utilizării fertilizanților anorganici (chimici), la refacerea structurii solului (de care suferă mai ales zonele pe care se face agricultura intensivă sau zonele în curs de deșertificare), crește capacitatea de absorbție și de retenție a apei în sol și scade nevoia de irigare a terenurilor agricole.

Ajungem astfel la:

crearea unui adevarat ecosistem încadrat în bio-economia circulara,

sprijinim dezvoltarea de noi activități economice: productia de compost si fertilizanți, certificarea produselor și a sistemelor de calitate, verificarea conformității, și în alte zone conexe, creându-se astfel noi locuri de muncă,

reducem importurile de fertilizanti din tarile din jur, acoperind o parte insemnata din propriile noastre necesitati.

Actionam astfel in spiritul Pactului ecologic european (Green Deal) – care promovează transformarea Europei într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Programul „De la fermă la consumator” se bazeaza pe construirea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.

Agricultura ecologica prinde tot mai mult teren, inclusiv in Romania, iar un pilon important al acesteia este interzicerea utilizarii fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, in favoarea folosirea îngrașămintelor ecologice obținute prin compostarea resturilor vegetale și organice.”