Patru din cele cinci oraşe vizate de procedura de infringement pentru depăşirile constante ale valorilor de dioxid de azot (NO2) au transmis Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) măsurile pe care le au în vedere pentru a se încadra în valorile admise, iar apărarea României în această speţă se va face exclusiv pe baza soluţiilor fiecărui oraş în parte, se arată într-un comunicat de presă al ministerului de resort, transmis miercuri AGERPRES.

„În perioada următoare vom acţiona ca avocaţi ai acestor oraşe în faţa Comisiei Europene. Însă, apărarea României în această procedură se va face exclusiv pe baza soluţiilor fiecărui oraş în parte. Deşi termenul limită pe care îl avem pentru răspunsul la scrisoarea de întârziere este 14 septembrie 2020, vreau ca până la jumătatea lunii august să fim gata cu întreaga comunicare. Aşa cum le-am spus şi astăzi reprezentanţilor celor două municipalităţi, măsurile pe care le vom prezenta Comisiei Europene trebuie să fie în primul rând credibile, iar credibilitatea vine din termene comprimate de implementare, dar şi indicatori de cuantificare a eficienţei fiecărei măsuri în parte”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

Acesta a convocat videoconferinţe cu toate cele cinci oraşe ale României aflate în prezent sub procedură de infringement pentru depăşirile constante la NO2 – Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov şi Iaşi, iar primele întâlniri au avut loc miercuri cu primăriile municipiilor Timişoara şi Cluj-Napoca. Discuţiile cu restul oraşelor vor continua în zilele următoare.

„Aceste întâlniri au rolul de a formula răspunsul la scrisoarea de punere în întârziere transmisă României de către Comisia Europeană. Până la această oră, doar patru din cele cinci oraşe au transmis deja Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor măsurile pe care le au în vedere pentru a se încadra în valorile admise ale NO2 şi care vor face parte din răspunsul integrat al ţării noastre. Este vorba despre municipiile: Braşov, Cluj, Timişoara şi Iaşi”, notează Ministerul Mediului.

În cadrul videoconferinţei cu reprezentanţii oraşului Timişoara, conducerile celor două instituţii au stabilit ca, în perioada următoare, echipele tehnice ale ministerului şi cele ale administraţiei locale să finalizeze răspunsul municipiului Timişoara, ţinând cont de fiecare observaţie în parte a Comisiei Europene.

„În privinţa Municipiului Timişoara, vestea bună este că anul 2020 întrerupe tendinţa de depăşire la dioxidul de azot, înregistrată în ultimii trei ani. Scăderea concentraţiilor a fost posibilă ca urmare a finalizării, de către primărie, a unor lucrări de infrastructură, vitale pentru traficul timişorean. Aştept de la oraşul Timişoara adoptarea cât mai urgentă a planului integrat de calitate a aerului dar şi revenirea asupra unora dintre termenele de implementare a măsurile prinse în PICA”, a subliniat Alexe.

A doua rundă de discuţii a avut loc cu conducerea primăriei Cluj-Napoca, fiind stabilită o întâlnire la nivel de experţi care să analizeze măsurile luate de autorităţi în funcţie de solicitările Comisiei Europene.

„În ceea ce priveşte Clujul, vestea bună este că PICA (Planul Integrat de Calitate a Aerului, n.r.) e deja aprobat. Această administraţie are o ţintă extrem de ambiţioasă: până în 2026 transportul în comun să fie 100% electric. De asemenea, planul municipalităţii este de a realiza coridoare verzi pietonale pe malurile Şomeşului, centura metropolitană, inclusiv restricţia traficului în centrul oraşului. După cele două întâlniri, am convingerea că măsurile pe care le au oraşele din România sunt capabile să închidă procedura de infringement. Este important ca toate primăriile să înţeleagă rolul pe care îl au în lupta cu poluarea aerului din oraşe şi să nu ducă România în faţa Curţii Europene de Justiţie”, a spus ministrul Mediului, la încheierea celor două runde de discuţii.

Comisia Europeană a decis, pe data de 14 mai 2020, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar.

Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, iar dacă autorităţile române nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, forul european poate decide să trimită un aviz motivat.

„Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului. În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează Executivul comunitar. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, precizează sursa citată.

Pe de altă parte, pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)